Dureri de cap si cauze

Durerea severă de cap: ce o cauzează şi cât de periculoasă este?

Durerea este semnalul pe  care corpul nostru ni-l transmite atunci când ceva nu funcţionează bine.

Uneori, nu este nimic grav.

Alteori, însă, trebuie să o luaţi în serios, căci poate ascunde afecţiuni grave.

Iată posibilele cauze ale durerii severe de cap, instalate subit:

1. Atac cerebral hemoragic. Durerea apare instantaneu, iar persoana afectată o poate resimţi şi în spatele unui ochi. Mergeţi la medic de urgenţă dacă aveţi astfel de simptome, de preferinţă în primele 3 ore de la instalarea durerii.

2. Infecţie. În acest caz, durerea este cauzată de o infecţie bacteriană, cum ar fimeningita şi este însoţită de o senzaţie de rigiditate a gâtului, vărsături, letargie, greaţă. Şi în această situaţie se impune consultul medical de urgenţă.

3. Glaucom. Presiunea crescută de la nivelul ochilor va genera o durere frontală severă. Persoanele suferind de glaucom se confruntă, pe lângă durerea de cap şi cu tulburări de vedere.

4. Cefalee Cluster. Acestea afectează bărbaţii într-o mai mare măsură decât femeile şi se instalează la primele ore ale dimineţii. Stresul se pare că este principala cauză.

5. Traumatisme. În urma accidentărilor se pot instala dureri severe însoţite de pierderea conştiinţei.

6. Nevralgie de trigemen. Aceasta este o afecţiune neurologică rară ce provoacă dureri violente de faţă declanşate de stimularea uşoară, cum ar fi demachiatul, aplicarea machiajului etc.

7. Arterita temporală. O afecţiune gravă a arterelor temporale, întâlnită mai ales la persoanele care au urmat un tratament medicamentos pe o perioadă îndelungată. Durerea este localizată în zona temporală, de obicei doar într-o parte.

8. Toxicitate. Intoxicaţia cu monoxid de carbon generează o durere pulsantă, atroce. Pacientul trebuie scos imediat la aer curat, iar apoi transportat la spital.

9. Migrene. O durere de cap localizată, de obicei, doar pe o parte, însoţită de greţuri şi vărsături.

Cefalee sau durere de cap – ce este şi ce afecţiuni ascunde?

Deşi ne ferim de durere, trebuie să înţelegem că este un aliat esenţial pentru păstrarea stării de sănătate  - un semnal extrem de necesar pentru a înţelege că este ceva în neregulă în organism.

Una dintre cele mai frecvente dureri de care se plânge omul modern este cefaleea sau durerea de cap. Iată de ce apare.

Dr. Ellen Cutler, celebrul medic american, explică în volumul “Terapia alergiilor alimentare” câteva cauze pentru care apar durerile de cap la care te-ai aştepta mai puţin.

Dar mai întâi să definim cefaleea – durere resimţită la nivelul capului, al meningelui sau al învelişului creierului, poate cuprinde nivelul feţei, al gâtului, al scalpului. Doar în aparenţă durerea vine din interiorul capului, creierul în sine nu simte nici o durere. “Iluzia aceasta că suferinţa provine din interiorul capului se numeşte durere referită, în care creierul interpretează greşit sursa impulsului senzorial” explică dr. Cutler.

Ce simţim când ne doare capul?

Iată câteva caracteristici ale diverselor tipuri de cefalee:

Ascuţită, săgetătoare – arată probleme nervoase

Pulsatilă, oscilantă, pe o singură parte – determinată de dilatarea şi de constricţia anormală a vaselor de sânge

Surdă, grea, difuză – determinată de probleme digestive, infecţii sau febră

Senzaţia de presiune, orbitoare, strivitoare – ce indică supradozare toxică, astenie cronică sau dificultăţi emoţionale.

Cefaleea este un simptom şi al altor afecţiuni

Durerea de ceafă poate trăda afecţiuni ale organelor pelvine, tulburări digestive sau dentare, suprasolicitarea ochilor, durerea muşchilor cefei, tensiune emoţională, otite medii infecţioase, inflamarea ganglionilor, tumori cerebrale.

Durerea frontală - poate trăda disfuncţii digestive, constipaţie, boli renale, anemie cu fier scăzut, suprasolicitarea ochilor, infecţii dentare, infecţii sinusale.

Durerea pe partea laterală a capului (regiunea temporală) – poate trăda disfuncţii pelvine şi digestive sau dereglări ale intestinului subţire, infecţii otice, abcese dentare, afecţiuni ale limbii, tulburări cerebrale.

Dureri în creştetul capului (vertex): afecţiuni ale ovarelor, prostate, vezicii urinare sau ale uterului, anemie, tulburări nervoase, tensiune emoţională.

Dureri în regiunea globului ocular – disfuncţii digestive sau pelvine, afecţiuni nazale, inflamarea ochilor

Dureri în regiunea maxilarului superior – durere dentară (infecţii sau intoxicaţie cu amalgam), probleme ale mandibulei

Dureri în regiunea maxilarului inferior – durere dentară (infecţii sau intoxicaţie cu amalgam), oreion

Dureri în întregul cap – acumularea de toxine, dezechilibru hormonal (mai ales al raportului estrogen – progesterone la femei), disfuncţii hepatice, inflamaţia intestinului, stres emoţional.

Cefaleea poate fi declanşată şi de diverse alergii alimentare.

Dureri de cap? Scapă de ele cu ajutorul punctelor de presiune

Unele dureri de cap te slăbesc atât de tare, încât te lasă fără strop de energie. Altele? Apar când ţi-e lumea mai dragă şi îţi strică orice urmă de bună-dispoziţie.

Dar deşi migrenele pot varia de la a fi enervante la a fi istovitoare, toate au în comun o trăsătură importantă: te fac să te simţi rău. Nimeni nu pare sănătos şi nici nu se simte frumos atunci când stă cu mâinile la tâmple, strângându-le ca într-o menghină şi rugându-se ca suferinţa să înceteze.

Şi ce poţi face în situaţia asta? Iei câteva pastille şi speri că vei scăpa de chin? Ei bine, lucrurile nu stau chiar aşa. Pentru a diminua aceste dureri insuportabile, hai să aruncăm o privire asupra tipurilor de dureri de cap şi asupra cauzelor principale ale acestora şi să vedem care sunt metodele eficiente, dar mai puţin invazive decât un pumn de medicamente.

O mare parte din biologia durerilor de cap îşi are originea în funcţia unui nerv numit Trigemen, un nerv mare, care pleacă direct din creier şi se împarte în trei ramuri, acoperind întreaga faţă. O varietate de factori declanşatori pot stimula inflamarea şi iritarea acestui nerv şi a ţesuturilor înconjurătoare, transformându-se în durerea pe care o simţim sub forma unei migrene.

O altă cauza majoră a durerilor de cap este dilatarea vaselor de sânge. Vasele de sânge prea mari pot fi dureroase în sine sau pot provoca durere, permiţând diverselor substanţe chimice să se scurgă lent din ele, infiltrându-se în ţesuturile înconjurătoare şi în creier şi provocând, astfel, inflamaţii.

Aproape 15% dintre oameni s-au născut cu un mic orificiu în inimă, numit PFO (patent foramen ovales). Dacă acel orificiu nu se închide, sângele trece direct din plămâni, în creier. Plămânii au rolul de a detoxifia şi de a curăţa o mulţime de substanţe chimice supărătoare din sânge, astfel că fără a trece printr-un proces de “detoxifiere” a plămânilor, acele substanţe chimice pot ajunge direct în creier, declanşând durerea de cap prin dilatarea arterelor cerebrale.

Acestea sunt doar câteva dintre cauzele principale ale migrenelor. În general, durerile de cap pot apărea într-o varietate de forme şi, dacă vei şti tipul de durere de care suferi, o vei putea trata mai repede şi îi vei putea împiedica repetarea.

Un alt fel de tratament al durerilor de cap:

Terapia cu puncte de presiune (triggerpoints) a apărut în Asia cu peste 2000 de ani în urmă şi este o presopunctură care funcţionează atunci când apeşi cu degetele anumite puncte din corp care eliberează stresul muscular. Aşadar, data viitoare când suferi de aceste dureri mergi la o şedinţă de shiatsu sau, mai bine, fă-o chiar tu!

Ce trebuie să ştii:

• Proeminenţa muşchiului temporal. Este localizat în centrul tâmplei. Palpează această zonă cu degetul arătător şi cel mijlociu împreunate, până vei găsi o porţiune musculară moale. Dacă îţi este greu să localizezi acest punct, plasează-ţi degetele pe tâmple şi apasă, coborând spre molari, de câteva ori. Vei simţi cum partea principal a muşchiului temporal se umflă sub apăsare.
• În spatele urechilor. Localizează punctele de la baza craniului, aproape de ceafă, imediat după oasele din spatele urechilor şi aplică mişcări rotative, apăsând cu degetul mare, timp de două minute.
• Între ochi. Ciupeşte pielea de deasupra nasului, plasând degetul mijlociu lângă un ochi şi pe cel mare lângă celălalt şi impinge încet în sus, astfel încât să simţi presiunea lângă sprâncene.
• Zona palmară. Folosind degetul mare al unei mâini şi indexul celeilalte, ciupeşte partea moale şi cărnoasă dintre degetul mare şi index, aplicând presiune pe dosul palmei.

Atenţie, însă, specialiştii nu recomandă terapia cu triggerpoints femeilor însărcinate!