TIPURI DE CANCER!

Cancerul de col uterin


CE ESTE CANCERUL DE COL UTERIN?
Cancerul de col uterin este un tip de cancer ce se dezvolta in celulele colului uterin. Colul uterin reprezinta partea inferioara a uterului.

Cele mai multe cazuri de cancer de col uterin sunt cauzate de infectarea cu virusul HPV ce poate avea diverse tulpini. Sistemul imunitar joaca un rol decisiv in cazul in care organismul a contactat acest virus, astfel femeia putand trai cu acest virus fara a-l lasa sa faca rau corpului, in majoriatea cazurilor.

SIMPTOME SI CAUZE
Este posibil sa nu prezentati nici un simptom de cancer de col. Nedescoperit cancerul progreseaza, iar semnele si simptomele care pot aparea sunt:
  • Sangerari vaginale dupa actul sexual, intre perioadele menstruale sau dupa menopauza
  • Secretii vaginale apoase sau sangerari vaginale ce au un miros neplacut
  • Dureri pelviene sau durere in timpul actului sexual
Cancerul de col uterin incepe atunci cand celulele sanatoase dobandesc o mutatie genetica care transforma celulele normale in celule anormale.

Cauzele cancerului nu sunt foarte clare. Cu toate acestea, infectarea cu virusul HPV poate joaca un rol foarte important. Alti factori de risc sunt: parteneri sexuali multipli, inceperea vietii sexuale prea devreme, sistem imunitar scazut, fumatul, obezitate, sifilis, anticonceptionale luate fara prescriptia medicului, infectia HIV.

DIAGNOSTIC
Testele recomandate sunt:
  • control ginecologic
  • testul Babes Papanicolau
  • test de HPV, in caz de leziuni precanceroase
  • colposcopie
  • uneori investigarea rectului, anusului si vezicii urinare
  • computer tomograf
  • radiografie toracica
  • teste de sange
  • biopsia (este diagnosticul de certitudine)
Principalul tip de cancer de col uterin este cel cu celule tip epidermoid, asa numitele carcinoame scuamoase, restul tipurilor fiind mai rare.

TRATAMENTE CANCER DE COL UTERIN
Principalele tratamente ale cancerului de col sunt:
  • Radioterapia – urmata sau nu de brahiterapie
  • Chimioterapia
  • Radiochimioterapia (combinatie intre radioterapie si chimioterapie)
  • Interventia chirurgicala prin histerectomie totala (indepartarea chirurgicala a colului uterin, a trompelor uterine si a ovarelor).
SFATURI
Congresul American de Obstetrica si Ginecologie recomanda ca fetele sa aiba prima lor vizita la un medic obstetrician-ginecolog sau de familie inca de la 13 ani - 15 ani, sau inainte de inceperea activitatii sexuale, pentru a discuta despre activitatea sexuala si modalitatile de prevenire a infectiilor cu transmitere sexuala, inclusiv HPV.

Cancerul poate afecta fertilitatea femeii, de aceea e important sa discutati acest aspect cu medicul dumneavoastra, inainte de a incepe tratamentul de vindecare a cancerului.
Tutunul sporeste gradul de risc al aparitiei cancerului de col uterin. Conform studiilor facute de American Cancer Society, femeile fumatoare sunt de doua ori mai expuse la dezvoltatea cancerului de col uterin decat nefumatoarele.

Din fericire, in urma statisticilor facute s-a demonstrat ca rata de cancer de col uterin este in declin, in mare parte datorita screening-ului. Medicii spera ca vaccinul poate preveni cele mai multe cazuri de cancer de col uterin in viitor.
Puteti preveni aparitia cancerului de col uterin evitand infectarea cu virusul HPV. Imunizarea la acest virus se poate face cu ajutorul vaccinului. Exista doua vaccinuri impotriva virusului papilloma (HPV): Cervarix si Gardasil. Gardasil este recomandat baietilor si fetelor cu varsta cuprinsa intre 9 si 26 de ani. Cervarix este recomandat pentru fete cu varsta cuprinsa intre 9 si 25 de ani. Varsta optima de administrare este cuprinsa intre 11 si 12 ani.

Foarte important este ca acest vaccin sa fie administrat inainte de inceperea activitatii sexuale, pentru ca altfel, apare deja riscul ca organismul sa fi contactat deja virusul HPV, iar in aceasta situatie, vaccinul poate sa nu mai fie eficient. 

Cancerul pulmonar

 












CE ESTE CANCERUL PULMONAR?
Cancerul pulmonar este un tip de cancer care se dezvolta din inmultirea necontrolata a unor celule de origine pulmonara, in interiorul plamanilor. Cancerul pulmonar curma mai multe vieti decat cancerul de colon, de prostata, de san si ovarian laolalta. Riscul de cancer pulmonar creste odata cu varsta si cu numarul de tigari fumate.

Medicii cred ca fumatul provoaca cancer pulmonar din cauza deteriorarii celulelor plamanilor. Cand inhalati fumul de tigara, care este plin de substante cauzatoare de cancer (cancerigene), modificarile in tesutul pulmonar incep aproape imediat.

SIMPTOME SI CAUZE
Cancerul pulmonar de obicei nu determina semne si simptome in stadiile incipiente. Acestea apar numai atunci cand boala este avansata. Semnele si simptomele cancerului pulmonar pot include o tuse cronica cauzata de fumat, tuse cu sange, chiar si in cantitate mica, respiratie greoaie, dureri in piept si harait in piept, raguseala continua, pierdere in greutate inexplicabila, durere osoasa si de cap, oboseala.

O serie de factori pot creste riscul aparitiei de cancer pulmonar. Unii factori de risc pot fi controlati, de exemplu, prin renuntarea la fumat. Factorii de risc sunt: fumatul activ sau pasiv, expunerea la azbest si alte substante chimice, antecedente de cazuri in familie, excesul de alcool.

DIAGNOSTIC 

In cazul in care exista motive sa credeti ca ati putea avea cancer pulmonar, medicul va poate recomanda efectuarea unor investigatii: radiografie pulmonara respectiv CT de torace, bronhoscopie cu biopsie, de ex. sputa, analize de sange.

Odata ce cancerul pulmonar a fost diagnosticat, medicul va lucra pentru a determina stadiul bolii. Testele includ investigatii imagistice: CT (computer tomograf), RMN (rezonanta magnetica nucleara), PET (tomografie cu emisie de pozitroni) si scintigrafia osoasa (scanarea oaselor). Nu orice test este adecvat pentru fiecare persoana, insa discutati cu medicul despre procedurile potrivite pentru dvs.

TRATAMENT CANCER LA PLAMANI
In functie de tipul si de stadiile cancerului pulmonar, se stabileste tratamentul corespunzator.

Cancerul pulmonar este de doua tipuri mari, bazate pe aspectul celulelor canceroase analizate sub microscop: cancer pulmonar cu celule mici (circa 20% din cazuri) si cancer pulmonar fara celula mica (75% din cazuri – carcinoame scuamoase sau epidermoide, adenocarcinoamele si cancerul cu celula mare).
Stadiile cancerului pulmonar sunt:

Stadiul I: Cancerul este limitat la plamani si nu s-a extins la ganglionii limfatici. Tumora este, in general, mai mica de 5 cm in diametru.

Stadiul II: Tumora la acest stadiu poate fi mai mare de 5 cm sau putem vorbi despre o tumora mai mica, dar care implica structurile din apropiere, cum ar fi peretele toracic, diafragma sau invelisul din jurul plamanilor (pleura). Cancerul poate fi, de asemenea, extins la ganglionii limfatici din apropiere.

Stadiul III:
 Tumora la acest stadiu poate fi foarte mare si poate invada alte organe din apropierea plamanilor. Este posibil ca aceasta etapa sa indice si o tumora mai mica, dar insotita de celulele canceroase in ganglionii limfatici situati mai departe de plamani.

Stadiul IV:
 Cancerul s-a extins si la celalalt plaman sau s-a extins si in alte parti ale corpului (ficat, oase, creier). Cancerul pulmonar cu celula mica este uneori descris ca fiind limitat sau extensiv. Limitat inseamna ca celulele canceroase sunt limitate la un singur plan de iradiere pulmonara, restul fiind cazurile extinse.

Optiunile de tratament pentru cancerul pulmonar fara celule mici
Stadiul I: Chirurgie, uneori chimioterapie
Stadiul II: Chirurgie, chimioterapieradioterapie
Stadiul III: Radiochimioterapie si radioterapie, chimioterapie, interventii chirurgicale, uneori, pe baza rezultatelor de alte tratamente
Stadiul IV: Chimioterapie, terapia tintita, studii clinice paliative

Optiunile de tratament pentru cancer pulmonar cu celule mici
Stadiul I: Chirurgie atunci cand este posibil, cu toate ca de obicei se recomanda chimioterapie si radiatii combinate
Stadiul II: Chimioterapie si radiatii combinate
Stadiul III: Chimioterapie si radiatii combinate, studiile clinice, de ingrijire de sustinere
Stadiul IV: Chimioterapie, studiile clinice, de ingrijire si de sustinere

SFATURI
Puteti preveni aparitia cancerului pulmonar. Nu fumati! Renuntarea la fumat reduce riscul aparitiei cancerului pulmonar, chiar daca ati fumat de ani de zile. Evitati si fumatul pasiv. Evitati agentii cancerigeni la locul de munca. Luati masuri de precautie pentru a va proteja de expunerea la substante chimice toxice la locul de munca. Optati pentru o dieta bogata in fructe si legume. Evitati sa luati doze mari de vitamine sub forma de pastile, deoarece acestea pot fi daunatoare. Beti alcool cu moderatie, chiar deloc daca se poate, faceti exercitii fizice.

Programati-va la medic din timp, cancerul pulmonar poate dezvolta complicatii, precum dificultati de respiratie, tuse cu sange, dureri atroce, lichid in torace.

Tineti cont de faptul ca din pacate, ratele de supravietuire pentru persoanele diagnosticate cu cancer pulmonar sunt foarte mici. In cele mai multe cazuri, boala este fatala. Persoanele diagnosticate la primele etape au cele mai mari sanse de supravietuire. Mergeti la medic!

Cancerul de prostata


CE ESTE CANCERUL DE PROSTATA?
Cancerul de prostata este unul dintre cele mai intalnite tipuri de cancer la barbati. La barbatii peste varsta de 50 de ani apar modificari ale tesutului prostatei care conduc la cresterea volumului acesteia. Marirea prostatei poate duce la o ingustare a canalului urinar, ceea ce duce la un jet de urina mai slab si o nevoie de urinare frecventa, aparand si tulburari in timpul procesului de urinare. Concomitent si independent de aceasta poate aparea o tumora canceroasa, care nu este conditionata de stilul de viata sau de activitatea sexuala. Initial nu se manifesta alte semne.

SIMPTOME SI CAUZE
Printre simptomele cancerului de prostata regasim: nevoia frecventa de urinare, uneori si noaptea, jetul de urina este mai slab, vezica nu se goleste complet, dureri la urinare, sange in urina, dureri lombare (la spate), durere osoasa

Nu este clar ce cauzeaza aparitia cancerului de prostata. Acest cancer apare atunci cand unele celule din prostata devin anormale. Acumularea celulelor anormale formeaza o tumora care poate creste pana la invadarea tesuturilor din apropiere. Unele celule anormale se pot rupe si se pot raspandi (metastazeaza) in alte parti ale corpului.

DIAGNOSTIC
  • Tuseul rectal – investigatie de baza si de screening
  • Testul PSA - investigatie de baza si de screening
  • Ultrasunete (ecografie pelvina/transrectala)
  • Biopsie
  • CT
  • Scintigrafie osoasa
STADIILE CANCERULUI DE PROSTATA 
Stadiul I. Celule identificate microscopic la biopsie pentru cresterea PSA.
Stadiul II. In acest stadiu tumora poate fi mai mare., afectand unul sau ambii lobi prostatici.
Stadiul III.Cancerul sa extins dincolo de prostata invadand capsula prostatica si/sau veziculele seminale.
Stadiul IV.Cancerul a crescut si a invadat organele din apropiere, spre exemplu vezica urinara, sau s-a extins la ganglionii limfatici, oase, plamani sau alte organe.

TRATAMENT CANCER DE PROSTATA
In cazul cancerului de prostata, intalnim urmatoarele tipuri de tratamente:
  • Chirurgie oncologica (prostatectomia radicala - indepartarea chirurgicala a prostatei si uneori a veziculei seminale)
  • Radioterapia externa sau interstitiala (brachiterapia)
  • Tratamentul hormonal (antiandrigeni)
SFATURI
In cazul unui cancer de prostata, creste posibilitatea de vindecare odata cu depistarea cat mai repede a bolii. Examinarea anuala a prostatei prin rect este o masura preventiva si chiar obligatorie dupa varsta de 50 de ani. Aceasta metoda este completata de ecografie si la nevoie de biopsie.

Pentru a preveni aparitia cancerului de prostata tineti cont de: evitarea mancarurilor grase, mentinerea unei greutati optime, efectuarea de activitati sportive, consumul de peste reduce riscul de cancer la prostata, consumul de ceai verde reduce cu mult riscul de cancer, consumul de alcool trebuie sa fie neinsemnat spre deloc pentru a exista un risc cat mai mic de a face cancer de prostata

Aproape toate tipurile de cancer raspandesc celulele canceroase dinspre tumora gazda catre oase. Aceste metastaze raspandite catre oase se regasesc in special la cancerul de prostata si la cel de san. Odata ajuns la oase sau alte organe, sansele de vindecare ale cancerului sunt mai mici.

Surplusul de grasime nu este doar o grija din punct de vedere estetic, ci poate duce si la cresterea riscului de imbolnavire, cele mai frecvente boli fiind cele de inima, presiunea crescuta a sangelui si diabetul. De asemenea, favorizeaza si aparitia altor boli grave, una dintre ele fiind cancerul de prostata.

Daca interventia chirurgicala se face in stadiul incipient al cancerului de prostata, ratele de vindecare sunt foarte mari.

Datele pentru supravietuire sunt echivalente cu radioterapia, iar alegerea unor metode optime se face dupa discutia cu medicii. Adeseori, efectele adverse ale celor doua metode sunt diferite. In plus, uneori din cauza faptului ca anumite cancere de prostata evolueaza lent, observatia atenta este o optiune. 


Cancerul colorectal




CE ESTE CANCERUL COLORECTAL?
Colonul reprezinta ultima portiune a tubului digestiv (intestinul gros). Rectul este partea terminala a colonului. Din cauze histologice si a evolutiei asemanatoare, cancerele acestor doua organe sunt grupate sub denumirea de cancere colo-rectale.

Cele mai multe cazuri de cancer de colon incep ca mici formatiuni noncanceroase (benigne) numite polipi. În timp, unii dintre acesti polipi pot deveni maligni.

Polipii pot fi mici si produc simptome putine. Din acest motiv, medicii recomanda teste de screening regulate pentru a preveni cancerul de colon prin identificarea polipilor inainte ca acestia sa devina cancer de colon.

SIMPTOME SI CAUZE

Multi oameni nu au niciun simptom in primele faze ale bolii. Cand aceste simptome apar, ele vor diferi in functie de dimensiunea si amplasarea cancerului in intestinul gros.
Acestea includ:
  • O schimbare in obiceiurile dumneavoastra intestinale, inclusiv diaree sau constipatie sau o schimbare a consistentei scaunului.
  • Sangerare rectala sau sange in scaunul dvs. (rectoragie)
  • Disconfort abdominal persistent, crampe, gaze sau durere
  • Un sentiment ca intestinul dumneavoastra nu ar fi complet gol
  • Slabiciune sau oboseala
  • Scaderi bruste in greutate (mai rar)
In multe cazuri, nu este foarte clar ce cauzeaza cancerul de colon insa medicii stiu ca acesta apare atunci cand se modifica celulele sanatoase din colon. Celulele sanatoase cresc si se divid intr-un mod ordonat mentinand functionarea normala a corpului. Dar uneori aceasta crestere scapa din control - celulele continua dividerea chiar si atunci cand nu sunt necesare celule noi. In colon si rect, aceasta crestere exagerata poate duce la aparitia celulelor precanceroase de-a lungul intestinului. Pe o perioada lunga de timp, ce se poate intinde pana la cativa ani, unele din aceste zone de celule anormale pot deveni canceroase.

Factorii care pot creste riscul aparitiei cancerului de colon includ:
  • Varsta avansata
  • Rasa afro-americana
  • Conditii intestinale inflamatorii
  • Sindroame mostenite care cresc riscul aparitiei de cancer de colon
  • Istoricul familial al cancerului de colon si a polipilor de colon
  • Dieta bazata pe fibre putine si grasime multa
  • Un stil de viata sedentar
  • Diabetul zaharat
  • Obezitatea
  • Fumatul
  • Alcoolul
  • Radioterapia pentru cancer pe zona pelvina
  • Bolile inflamatorii ale colonului (boala Crohn)
DIAGNOSTIC
Testele recomandate sunt: colonoscopia, CT sau RMN.
In momentul cand ati fost diagnosticat cu cancer de colon, medicul va comanda teste pentru a determina extensia (stadiul) cancerului avut. Stadializarea ajuta la determinarea celor mai potrivite metode de tratament. Testele de stadializare pot include procedurile de imagistica cum ar fi scanarea cu CT a abdomentului si pieptului. In multe cazuri, stadiul exact de cancer, nu se poate stabili decat dupa efectuarea unei interventii chirurgicale.

Stadiile cancerului de colon sunt:
Stadiul I. Cancerul a invadat stratul intern (mucoasa) a colonului sau rectului, dar nu s-a raspandit dincolo de peretele colonului sau rectului.
Stadiul II. Cancerul a invadat si straturile urmatoare, dar nu s-a raspandit la ganglionilor limfatici din apropiere.
Stadiul III. Cancerul a afectat si ganglionii limfatici pelvini, dar inca nu afecteaza alte parti ale corpului.
Stadiul IV. Cancerul s-a raspandit in locuri indepartate, cum ar fi alte organe, de exemplu la ficat sau plaman.

TRATAMENTE  CANCER LA COLON
Tipul de tratament recomandat de medic va depinde in mare masura de stadiul de cancer avut. Optiunile de tratare primara sunt: chirurgia (pentru cancerulul in stadiu incipient, in stadiu invaziv si in stadiu avansat) , chimioterapiaradioterapia si terapia tintita.

SFATURI
Persoanele cu un grad de risc mediu al cancerului colorectal, pot lua in considerare screening-ul pentru depistarea acestui tip de cancer incepand cu varsta de la 50 de ani. Dar cei care prezinta un risc crescut, cum ar fi cei cu un istoric familial al cancerului colorectal, ar trebui sa ia in considerare screening-ul mai devreme. Afro-americani si indienii americani (indeosebi barbatii) pot incepe screening-ul de la varsta de 45 ani.

Exista mai multe optiuni de screening/depistare — fiecare cu propriile sale avantaje si dezavantaje. Discutati despre optiunile pe care le aveti cu medicul dvs. si impreuna puteti decide care teste va sunt potrivite.
Optiunile pot include:
  • Testarea anuala a hemoragiei oculte din materii fecale
  • Sigmoidoscopie flexibila la fiecare 5 ani
  • Colonoscopie la fiecare 5 ani
  • Colonoscopie virtuala (colonografie CT) la fiecare 5 ani, este o tehnica noua care trebuie sa treaca testul timpului
Doctorii centrului OncoFort recomanda de asemenea sa efectuati modificari in stilul de viata pentru a reduce riscurile, sa mancati o varietate de fructe, legume si cereale integrale, sa beti alcool cu moderatie, sa renuntati la fumat, sa faceti exercitii cat mai multe zile pe saptamana si sa va mentineti o greutate sanatoasa.  


Cancerul cerebral



CE ESTE CANCERUL CEREBRAL?
O tumoare pe creier reprezinta o masa sau o crestere anormala a celulelor din creier.
Exista multe tipuri diferite de tumorile cerebrale. Unele dintre tumorile cerebrale sunt noncanceroase (benign), iar unele sunt canceroase (maligne). Tumorile cerebrale pot incepe in creier (tumorile cerebrale primare) sau cancerul poate incepe in alte parti ale corpului si sa se raspandeasca ulterior in creier (tumorile cerebrale secundare sau metastatice).

Optiunile de tratament pentru tumorile cerebrale depind de tipul de tumoare avut, precum si de dimensiunea si amplasarea acesteia.

SIMPTOME SI CAUZE

Semnele generale si simptomele ce pot cauza aparitia tumorilor cerebrale pot include: debutul sau modificarea caracteristicilor durerilor de cap (dureri de cap care treptat devin mai frecvente si mai severe), senzatii de greata inexplicabile sau varsaturi, probleme de vedere, cum ar fi vederea incetosata, vederea dubla sau pierderi de vedere periferica, pierderea treptata a simturilor sau a miscarii/functionarii unui brat sau picior, dificultati in mentinerea echilibrului, dificultati in vorbire, confuzie in problemele de zi cu zi, schimbari de personalitate sau de comportament, convulsii, mai ales la o persoana care nu are o istorie de convulsii, probleme de auz.

Tipuri de tumori cerebrale
Tumorile cerebrale primare provin din celulele creierului sau din tesuturile din apropiere, ca cele care acopera creierul (meningele), a nervilor cranieni, a glandei pituitare sau a glandei pineale. Tumorile cerebrale primare incep atunci cand celulele normale dobandesc erori (mutatii) in ADN-ul lor. Aceste mutatii lasa celulele sa creasca si sa se divida intr-o rata sporita si sa continue sa traiasca cand celulele sanatoase ar muri. Rezultatul este o masa de celule anormala, care formeaza o tumora. Tumorile cerebrale primare sunt mult mai putin frecvente decat tumorile cerebrale secundare, in care cancerul incepe in alta parte si se raspandeste la creier.

Cel mai cunoscut sistem de clasificare este sistemul propus de Organizatia Mondiala a Sanatatii, care imparte tumorile cerebrale in functie de histologie si gradul tumorii. Gradul numeric propus de OMS reprezinta potentialul biologic global pentru tumori maligne (agresivitate) de la I la IV.

Clasificarea astrocitoamelor conform OMS:
  • Astrocitomul pilocitic (gradul I)
  • Astrocitomul difuz (gradul II)
  • Astrocitomul anaplastic (gradul III)
  • Glioblastomul - Glioblastom Multiform (GBM) - (gradul IV)
Alte tipuri de tumori cerebrale:
  • Ependimoame (Tumorile ependimale) care se dezvolta din celulele gliale care se gasesc (captusesc) in spatiile libere din creier si maduva spinarii. Acestea apar cel mai frecvent la copii si tinerii adulti. Gradele tumorilor ependimale sunt urmatoarele: ependimoame de gradul I si II si ependimomul anaplastic (gradul III).
  • Oligodendrogliomul (Tumorile oligodendrogliale) – se formeaza din celulele oligodendrocite, care formeaza teaca de mielina ce acopera si protejeaza nervii. Privite la microscop, celulele au aspectul de „ou prajit”. Sunt cel mai des intalnite la adultii de varsta mijlocie. Gradele tumorilor oligodendrogliale sunt urmatoarele: Oligodendrogliomul (gradul II) si Oligodendrogliomul anaplastic (gradul III).
  • Meduloblastoamele – tumori cerebrale care incep sa se formeze in cerebel. Sunt formate din celule cerebrale anormale care se gasesc intr-un stadiu timpuriu de dezvoltare. Meduloblastoamele sunt de obicei descoperite la copii si sunt de gradul IV. Aceasta forma de cancer se poate raspandi prin intermediul lichidului cerebrospinal de la creier la maduva spinarii.
  • Meningioamele (tumori meningeale) – se formeaza din meninge, formatiune membranoasa care inconjoara nevraxul. Majoritatea sunt tumori benigne si se dezvolta incet, desi, rar, pot fi tumori meningeale maligne de gradul II si III.
  • Tumorile cerebrale secundare (metastatic) sunt tumorile care rezulta din cancerul care incepe in alta parte in corp si apoi se raspandeste la creier (metastaze). In cazuri rare, o tumoare pe creier metastatica poate fi primul semn de cancer care a inceput in alta parte din corp.
Tumorile cerebrale secundare sunt mult mai frecvente decat sunt tumorile cerebrale primare. Orice cancer se poate raspandi la creier, dar tipurile cele mai comune includ:
  • Cancerul mamar
  • Cancer de colon
  • Cancerul renal
  • Cancerul pulmonar (peste 25% dintre pacienti vor fi afectati de metastaze cerebrale)
  • Melanom
Desi medicii nu sunt siguri ce cauzeaza mutatiile genetice care pot duce la aparitia tumorilor cerebrale primare, au indentificat totusi factorii care pot creste riscul aparitiei unei tumori pe creier. Factorii de risc includ: rasa (rasa alba este mai predispusa la acest tip de cancer decat celelalte rase), sexul (s-a observat o frecventa sporita in cadrul sexului masculin), varsta (s-a observat ca incidenta creste dupa varsta de 50-60 de ani, totusi, tumorile cerebrale sunt al 2-lea tip de cancer ca si frecventa in randul copiilor sub 8 ani – cazurile intalnite la copii reprezinta aproximativ 15% din totalul tumorilor cerebrale – insa cea mai importanta cauza si singura cunoscuta este expunerea la radiatii in regiunea capului.

DIAGNOSTIC
Daca se presupune ca aveti o tumoare pe creier, medicul va poate recomanda o serie de teste si proceduri, inclusiv:
  • Un examen neurologic.
  • Teste de Imagistica (RMN).
  • Teste pentru a descoperi cancerul in ale parti ale corpului.
  • Colectarea si testarea unei mostre de tesut anormal (biopsie).
  • Biopsie tumorala
TRATAMENTE CANCER CEREBRAL
Tratamentul pentru o tumoare pe creier depinde de tipul, dimensiunea si pozitia tumorii, precum si de starea generala de sanatate dar si de preferinte pacientului. Medicul va poate ajusta tratamentul pentru a se potrivi cu situatia dvs. speciala, iar acestea pot cuprinde: Interventia chirurgicala (operatia), Chimioterapia, Terapia cu medicamente biologice, Radiochirurgia si Radioterapia. Pentru a proteja tesutul nervos alaturat tumorii, exista tipuri adaptate radioterapiei externe: Radioterapia cu variantele (Radioterapia hipo sau hiperfractionata), Radioterapia stereotactica si Radioterapia experimentala cu protoni.

SFATURI

Reabilitarea dupa tratament, deoarece tumorile cerebrale se pot dezvolta in anumite parti ale creierului ce controleaza abilitatile motorii, vorbirea, viziunea si gandirea, reabilitarea poate fi o parte necesara recuperarii.
Medicul va poate recomanda diferite servicii care va pot ajuta, cum ar fi:
  • Terapia fizica va poate ajuta sa recapatati abilitatiile motorii pierdute sau puterea/forta musculara.
  • Terapia ocupationala va poate ajuta sa va intoarceti la activitatile zilnice normale, inclusiv la job, dupa o tumoare pe creier sau alte boli.
  • Logopedia, care utilizeaza specialisti in dificultati de vorbire (logopezi), va poate ajuta daca aveti dificultati in vorbire.
  • Indrumarea pentru copii de vasta scolara ii poate ajuta pe acestia sa faca fata schimbarilor din memoria si gandirea lor, dupa o tumoare pe creier.
Medicina alternativa/ Traind cu cancerul
Prea putina cercertare s-a facut asupra tratamentelor complementare si alternative a tumorilor pe creier. Nici un tratament alternativ nu a fost dovedit eficient pentru a vindeca tumorile cerebrale sau alte tumori. Cu toate acestea, ele va pot ajuta sa faceti fata efectelor secundare ale tumorii si tratamentului aferent. Discutati cu medicul despre optiunile dvs.

Unele tratamente complementare care va pot ajuta, includ:
  • Acupunctura
  • Hipnoza
  • Meditatia
  • Terapia prin muzica
  • Exercitii de relaxare
Desi nu exista nici o modalitate de a preveni cancerul cerebral, diagnosticul precoce si tratamentul tumorilor care tind sa metastazeze la creier pot reduce riscul de tumori cerebrale metastazice. Cu toate acestea, nimeni nu stie cauzele exacte care declanseaza cancerul la creier, mai ales cel primar, astfel incat masurile de prevenire specifice nu sunt cunoscute. Desi site-urile web si articolele din presa sugereaza ca dietele macrobiotice, evitarea folosirii telefoanelor mobile, si alte metode vor ajuta la prevenirea cancerului de creier, nu exista date certe pentru a sustine aceste afirmatii.


Cancerul limfatic

 




















CE ESTE CANCERUL LIMFATIC?
Sistemul limfatic este similar sistemului sangvin. Sangele circula prin vase de sange (artere si vene). Celulele albe din sange, inclusiv limfocitele, circula si printr-o retea diferita de vase, care se numeste sistem limfatic, care transporta, de asemenea, lichide si nutrienti in organism.
Exista mai multe tipuri de limfoame dintre care cele mai frecvente sunt : limfomul non-Hodgkin si limfomul Hodgkin, afectiuni ce se diferentieaza prin anumite particularitati. Ambele tipuri sunt forme de cancer ale sistemului limfatic. Afectiunile sunt diferite iar noi vom explica pe scurt in cele ce urmeaza cateva date despre limfomul non-Hodgkin, care reprezinta cea mai raspandita forma a cancerului limfatic (80-85 % din cazuri).
In limfomul non-Hodgkin, celulele albe din sange afectate, se inmultesc necontrolat, se acumuleaza in structurile sistemului limfatic si formeaza tumori, cunoscute sub numele de limfoame. Aceste tumori pot aparea aproape oriunde, deoarece sistemul limfatic traverseaza intreg organismul. Cel mai frecvent apar in ganglioni, ficat sau in splina.

SIMPTOME SI CAUZE
Deocamdata nu se cunoaste exact cauza care duce la aparitia limfomului, sunt incriminate bolile sistemului imunitar si infectiile grave. Expunerea la solventi sau la pesticide poate fi considerata un factor favorizant pentru instalarea acestei afectiuni.

Simptome ale limfoamelor non-Hodgkin: Cresterea nedureroasa a ganglionilor frecvent situati la nivelul gatului, al axilei sau in zona inghinala; Febra persistenta sau recurenta a carei cauza nu poate fi explicata; Transpiratii nocturne abundente; Scadere in greutate sau oboseala; Mancarimi persistente pe toata suprafata corpului ; Respiratie ingreunata sau tuse.
Limfomul non-Hodgkin este o forma de cancer al sistemului limfatic si poate fi de doua feluri: agresiv si indolent.

Limfomul non-Hodgkin agresiv este o forma de limfom cu evolutie rapida. Boala raspunde de obicei bine la tratament si adesea se obtine remisia completa, acesta fiind obiectivul tratamentului. Daca insa acest lucru nu este posibil, tratamentul are ca scop imbunatatirea calitatii vietii prin controlul simptomelor, ceea ce poarta denumirea de ingrijire paleativa. Limfomul non-Hodgkin agresiv necesita tratament imediat, altfel speranta de viata se situeaza intre sase luni si doi ani.

Limfomul non-Hodgkin indolent este o forma de limfom cu evolutie lenta. Acest tip de limfom are o probabilitate de vindecare mai mica, dar in majoritatea timpului persoana afectata se poate bucura de perioade lungi in care nu vor aparea simptome ale bolii ori acestea vor fi foarte putine. Cu ajutorul tratamentului si suportului adecvat din partea echipei medicale, pacientul poate avea o viata relativ normala timp indelungat. In acest timp, calitatea vietii poate fi foarte buna/satisfacatoare si doar cateva schimbari minore ii despart de o viata normala. Limfomul non-Hodgkin indolent necesita cel mai adesea tratament pe termen lung, iar raspandirea mai lenta in organism a celulelor canceroase determina o speranta de viata mai mare, cei afectati putand trai 10 ani cu aceasta afectiune.

Limfomul Hodgkin
 are tendinta de a se extinde de la o grupa ganglionara la urmatoarea, cuprinzandu-le pe fiecare pe rand.

Aceasta afectiune maligna are doua varfuri de incidenta: primul, in perioada 15-35 de ani, si al doilea dupa varsta de 55 de ani. Aceasta forma de cancer pare a fi mai frecventa la barbati decat la femei. Aceasta predominanta este mult mai pregnanta la varstele tinere, cand peste 85% din pacienti sunt baieti. Diagnosticarea si tratarea bolii intr-un stadiu incipient va imbunatati semnificativ supravietuirea pacientului, aceasta ajungand chiar la 90% daca tratamentul aplicat este corect, iar diagnosticarea s-a facut inca din stadiul I de boala.

Limfomul Hodgkin
 trebuie diferentiat de alte tipuri de limfoame sau alte cauze ce pot cauza marirea in volum a ganglionilor (adenopatie). Diagnosticul de certitudine se stabileste prin realizarea de biopsii ganglionare si identificarea anumitor particularitati ale tesutului analizat. Pacientului i se vor recolta si probe de sange, inainte de initierea chimioterapiei. Investigarea pacientului suspectat de limfom Hodgkin este inceputa insa cu o examinare atenta a pacientului. Pacientii cu limfom Hodgkin acuza frecvent astenie, oboseala, diminuarea capacitatii de efort, au tulburari psihoemotionale (in special anxietate sau depresie), au probleme la locul de munca sau isi gasesc cu dificultate o slujba, se confrunta cu probleme in familie si adesea apar si tulburari de natura sexuala.

Principalii factori de risc identificati de catre specialisti pentru aparitialimfomului Hodgkin sunt: sexul masculin; varsta: intre 15-35 sau peste 55 de ani; istoric familial de limfom Hodgkin; istoric de mononucleoza infectioasa; stari de imunodepresie marcata.

DIAGNOSTIC
Diagnosticarea presupune:
  • CT (Computer tomograf)
  • RMN (Rezonanta magnetica nucleara)
  • Biopsia
Pentru a stabili stadiul al bolii, medicii tin cont de urmatoarele: numarul si localizarea ganglionilor limfatici afectati; daca ganglionii afectati sunt de o parte sau de ambele parti ale diafragmei muschiul despartitor dintre piept si abdomen, situat inferior de plamani si inima; daca boala s-a extins la nivelul maduvei, splina sau parti in afara sistemului limfatic, precum ficatul.
Pentru a stabili faza in care se afla, medicii mai pot folosi si alte teste pentru diagnosticare ce mai includ biopsii la nivelul ficatului, ganglionilor limfatici, maduvei si la nivelul altor tesuturi.

TRATAMENT CANCER LIMFATIC

Tratamentul pentru limfomul non-Hodgkin depinde de stadiul bolii, de tipurile de celule implicate, daca boala este indolenta sau agresiva, si de varsta si starea generala de sanatate a pacientului. Limfomul non-Hodgkin este adesea tratat de o echipa de medici specialisti incluzand un hematolog, oncolog si un radiolog specializat in oncologie.
Limfomul Hodgkin a fost unul din primele tipuri de cancer care au raspuns la radioterapie si ulterior la chimioterapie combinata.
Dupa stabilirea tipului de cancer, medicul dumneavoastra va prezinta optiunile de tratament, care sunt:
SFATURI
A trai cu aceasta boala nu este deloc usor. Persoanele suferinde de aceasta boala si cei care au grija de acestia se intalnesc cu probleme si provocari. A face fata acestora este mai usor daca aceste persoane sunt bine informate si au parte de suport moral. Prietenii si rudele pot oferi un mare suport de acest gen. De asemenea, pe multi dintre pacienti ii ajuta sa discute despre boala lor cu alti pacienti bolnavi de cancer. Acestia, se intrunesc intr-un grup de suport special pentru ei, unde pot sa-si impartaseasca ceea ce au invatat despre cancer si despre efectele tratamentului. Este important sa se tina cont de faptul ca fiecare persoana este diferita.

Tratamentele pentru cancer care sunt eficace pentru o persoana pot sa nu functioneze la alta – chiar daca ambele persoane au acelasi tip de cancer. Este bine intotdeauna sa se discute sfaturile date de prieteni si familie, in aceasta privinta, cu medicul.

Pacientii care au suferit de boala Hodgkin ar trebui sa se supuna unor controale regulate dupa ce tratamentul a luat sfarsit si chiar pe tot parcursul vietii. Aceste controale sunt foarte importante pentru a verifica eficacitatea tratamentului, iar persoanele care au suferit de cancer nu ar trebui sa ezite sa discute cu medicii. In general, aceste controale cuprind un examen medical general, radiografii, analize de sange si alte teste de laborator. Pacientii ar trebui sa urmeze sfaturile medicului cu privire la ingrijirile medicale si la controalele regulate.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu