Ce este cancerul |
Ce este cancerul?
Cancerul apare când celule ale organismului devin anormale. Ele incep să crească şi să se multiplice fără control. Celulele normale au un anumit ciclu de viaţă. Ele se inmulţesc pentru a asigura înlocuirea ţesuturilor uzate, vindecarea rănilor şi menţinerea sănătăţii organismului. Când celulele încep să crească necontrolat, formează o masă numită tumoră.
Unele tumori cresc doar în acolo unde apar (local). Ele sunt numite tumori benigne. Alte tumori cresc local, dar pot invada şi distruge ţesuturile normale din jur sau se pot împrăştia în alte părţi ale corpului. Acestea sunt numite tumori maligne sau cancere.
Uneori, celule maligne pleacă din tumora de origine (primară) şi se stabilesc în alte părţi ale corpului, unde încep să crească, dând naştere unor tumori secundare. O tumoră care se împrăştie în acest fel, de fapt, metastazează, iar tumorile secundare sunt metastaze.
Ce anume cauzează apariţia cancerului?
Multe cancere apar din întâmplare la persoanele peste 50 de ani, ca rezultat al afectării genelor lor. Genele joacă un rol cheie în toate cancerele. Multe gene ajută în controlarea creşterii şi diviziunii celulelor. Atunci când apar schimbări (numite mutaţii) în aceste gene, ele pot să piardă controlul asupra celulelor. Deoarece tumorile maligne apar doar după ce mai multe mutaţii au loc, majoritatea cancerelor sunt vizibile târziu, când îmbătrânim. Mutaţiile genicesunt cauzate de vârstă, expunerea la substanţe chimice, radiaţii, hormoni sau alţi factori din organism sau mediu. În timp, se acumulează un număr suficient de mare de mutaţii genice într-o celulă, permiţându-i acesteia să crească şi să se dividă într-o manieră ce conduce la apariţia unui cancer.
Metastazarea: cum se împrăştie cancerul?
Tumorile sunt numite maligne, deoarece au capacitattea de a invada ţesuturile normale şi de a metastaza (împrăştia) în alte părţi ale corpului. Adesea, decesul prin cancer nu se produce din cauza tumorii primare, ci a metastazelor. De exemplu, un pacient cu cancer de stomac poate muri din cauza unuei insuficienţe hepatice după ce tumora sa a afectat ficatul.
Când un cancer se împrăştie în altă parte a corpului, nu devine alt cancer. De exemplu, dacă o persoană cu cancer de colon face metastaze pulmonare, atunci tumorile care se dezvoltă în plămâni au aceleaşi caracteristici ca şi cancerul de colon. Este acelaşi cancer, în altă parte a corpului. Este foarte important pentru doctorul care tratează un pacient să reuşească să identifice originea cancerului acestuia.
Metastazarea se poate produce pe multe căi: prin sistemul limfatic, prin sânge, prin continuitate sau prin implantare. O tumoră se poate împrăştia pe una sau mai multe căi.
Sistemul limfatic
Este cea mai comună cale de diseminare al unui cancer. Sistemul limfatic are propriile vase care stăbat organismul, la fel ca şi venele sau arterele. Canalele sunt foarte mici şi au rolul de a transporta un lichid numit limfă prin organism.
De obicei, atunci când un chirurg înlătură o tumoră solidă, el va scoate şi gangionii limfatici din vecinătate, chiar dacă nu sunt semne vizibile de cancer la acest nivel. Aceasta este o măsură de precauţie , deoarece dacă fie şi numai o celulă a reuşit să iasă din tumora primară şi să se cantoneze într-un ganglion limfatic, cancerul va continua să crească şi să se înmulţească.
Sistemul circulator sangvin
Cancerele pot metastaza prin sânge. Toate celulele (sănătoase sau bolnave) au nevoie de sânge pentru a trăi, aşa că celulele maligne au acces la sistemul sangvin. Celulele maligne pot ieşi din tumoră şi să fie transportate de şuvoiul sangvin până când găsesc un loc unde să se stabilească şi să dea naştere unei noi tumori.
Tumorile care se împrăştie pe cale sangvină, metastazează mai adesea prin vene decât prin artere. Sarcoamele metastazează sangvin, la fel ca şi alte tipuri de cancere (rinichi, testicul, etc.)
Invazie locală
Cancerele se pot întinde prin invazia locală a ţesuturilor sănătoase din jur. Cele care se întind în acest mod nu se depărtează foarte tare de locul de origine. Un exemplu este cancerul de piele (bazocelular). Când acest tip de cancer este înlăturat de către chirurg, se scoate şi o zonă largă de ţesut sănătos înconjurător.
Implantare
Un tip foarte rar de metastazare se produce prin implantare sau inoculare. Aceasta poate să apară atunci cand se practică o biopsie asu o intervenţie chirurgicală. Celulele maligne pot accidental să se desprindă de pe ace sau instrumentrul chirurgical.
Cancerele nu se împrăştie complet întâmplător. Unele părţi ale corpului sunt mai susceptibile în a primi metastaze decât altele. Spre exemplu, puţine cancere metastazează în piele, dar foarte multe o fac în ficat sau plămâni.
Poate fi cancerul prevenit?
Mai bine din jumătate din cancere pot fi prevenite. Nu fumaţi sau lăsaţi-vă de fumat! Faceţi sport şi mâncaţi sănătos!
Ereditatea în cancer
Majoritatea cancerelor nu sunt cauzate de factori ereditari (moşteniţi
Simptomele cancerului de stomac
Cancerul gastric prezintă de multe ori simptome nespecifice și din această cauză majoritatea pacienților se prezintă la medic cu boală în stadiu avansat. Aceste semne ale cancerului de stomac sunt adesea similare cu cele pe care le manifestă pacienții cu gastrită sau ulcer. Din acest motiv cancerul gastric – de multe ori – este diagnosticat târziu.
Simptomele incipiente ale cancerului de stomac pot include:
Simptome alarmante
Este important să se verifice orice posibile simptome ale cancerului de stomac cât mai curând posibil.
Până în prezent s-au identificat un număr de simptome alarmante:
Cancerul de stomac avansat
Simptomele cancerului de stomac mai avansat ar putea include:
Cancerul de sân nu trebuie să fie o condamnare
Care sunt ultimele tendinţe în abordarea cancerului mamar? “Ce se întâmplă, doctore?” a stat de vorbă cu un cercetător american de la Universitatea Brown, doctor în medicină, expert în statistică şi autorul mai multor publicaţii pe tema cancerului de sân, ocazie cu care a aflat care este direcţia actuală în diagnosticare şi tratament.
Una dintre cele mai mârşave afecţiuni ce pândesc femeile este, fără doar şi poate, cancerul de sân. În România, maladia este cea mai frecventă formă de cancer ginecologic, anual înregistrându-se peste 3.000 de decese ca urmare a diagnosticării tardive şi a complicaţiilor survenite. Potrivit statisticilor naţionale, avem de ce ne îngrijora căci 1 din 8 femei a făcut sau va face la un moment dat în viaţă cancer mamar. Aceleaşi statistici mai arată şi că, în ciuda faptului că la noi în ţară incidenţa bolii este scăzută faţă de alte state dezvoltate, rata mortalităţii este cu mult mai crescută.
Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că femeile din România ajung târziu la medic, când mai există puţine şanse pentru ele. Putem da vina pe moştenirea genetică sau pe stilul de viaţă, însă astăzi nu mai putem acuza lipsa de informare cu privire la boala secolului.
Din fericire pentru noi şi prin contrast cu femeile din generaţiile anterioare, datorită nenumăratelor campanii de informare demarate la nivel naţional prin intermediul diverselor canale media astăzi ştim ce înseamnă cancerul de sân, ne-am făcut o idee asupra riscurilor de a primi un astfel de diagnostic şi mai ştim că cel mai mare serviciu pe care ni-l putem face este controlul medical regulat în scop preventiv. Mamografia şi examenul MRI, cele mai importante metode de diagnostic Printre oamenii deosebit de interesanţi pe care am avut ocazia să-i cunosc în ultima vreme, la loc de cinste de află profesorul Sattar Memon, cercetător în cadrul Universităţii Brown, Rhode Island, Statele Unite. L-am întâlnit la sfârşitul anului trecut, după un îndelung schimb de e-mail-uri. Primul subiect asupra căruia ne-am oprit a fost diagnosticarea sau mai bine zis,investigaţiile preventive. Astfel, am aflat că ecografia, inclusiv în cazul femeilor aflate sub 35 de ani despre care se spune că au un ţesut mamar dens, nu ar trebui să constituie singura metodă de investigare în screeningul de prevenţie. Mamografia digitală împreună cu un examen MRI (rezonanţă magnetică) reprezintă combinaţia cea mai eficientă de diagnostic, recomandată în special femeilor aflate în grupa de risc crescut, adică cele care au ori au avut rude diagnosticate cu cancer de sân, ori cele cărora testele genetice le-au evidenţiat prezenţa genelor BRCA1 şi BRCA2, asociate cu acest tip de cancer.
Potrivit profesorului Memon, radiaţiile emise în timpul mamografiei sunt infime comparativ cu beneficiile diagnosticării la timp, în vreme ce examenul MRI, în ciuda faptului că presupune costuri deosebit de ridicate, oferă o imagine fidelă a stării ţesutului mamar, fără a radia corpul.
Diagnostic: cancer mamar. Ce şanse de supravieţuire există?
Ei bine, şansele depind, desigur, de stadiul în care a fost depistat, căci cu cât este mai restrâns, cu atât mai bine. Cu toate acestea, noile tratamente chimioterapeutice se pare că au capacitatea de a reduce riscul de deces cu 50%. În plus, astăzi nu se mai practică mastectomia la fel ca în trecut, medicii salvându-le sânii femeilor chiar şi în stadiile mai avansate.
În viitor, 90% dintre femeile diagnosticate cu cancer vor supravieţui cel puţin 10 ani. Substanţe chimioterapeutice de ultimă generaţie nu doar că au rezultate promiţătoare în fazele avansate, însă prelungesc speranţa de viaţă şi nu conduc la pierderea părului şi nici la distrugerea celulelor nervoase. Există, desigur, mai multe tipuri de chimioterapie, în funcţie de tipul tumorii mamare (invazive, mai mari de 2 cm, care nu răspund la tratament hormonal, metastatice etc.). De asemenea, s-a mai descoperit că un medicament destinat tratamentului osteoporozei, bazat pe acid zoledronic, are şi efecte antitumorale. Profesorul Memon aminteşte de un studiu efectuat pe 250 de femei aflate în stadiile II şi III de cancer mamar şi care demonstrează că acest medicament împreună cu tratamentul chimioterapeutic efectuat înainte de operaţie aduc speranţe mari de vindecare (şansele cresc cu 32%), iar necesitatea mastectomiei se reduce cu 65%. Specialistul mai aminteşte de un medicament aflat în stadiu experimental, care le-ar putea reda speranţa de viaţă femeilor al căror cancer s-a extins la nivelul oaselor. Chimioterapia nu duce întotdeauna la căderea părului
Nu toate medicamentele chimioterapeutice conduc la căderea părului, de asemenea, unele determină căderea părului într-o mai mică măsură decât altele. În plus, acest efect secundar mai depinde şi de doza medicamentului şi de frecvenţa administrării.
Specialistul de la Universitatea Brown ne-a explicat că, în funcţie de substanţa folosită, se poate ca părul să se fragilizeze doar ori să cadă numai de pe suprafaţa scalpului, în vreme ce altele determină căderea părului în totalitate, inclusiv genele, sprâncenele, pilozitatea corporală. Şi radioterapia poate determina căderea părului, însă numai de pe zona tratată.
Când este cancerul in situ periculos
Carcinomul ductal in situ este cea mai comună formă de cancer mamar non-invaziv. Acesta presupune o tumoră mică şi bine delimitată, apărută la nivelul canalelor galactofore (care transportă laptele matern) şi care are un pronostic bun de vindecare.
Cu toate acestea, susţine specialistul de la Universitatea Brown, statisticile arată că se recomandă mastectomia în cazul acestui diagnostic atunci când există o predispoziţie genetică spre cancerul mamar sau dacă este recidivant. Potrivit unui studiu efectuat pe 750 de femei, rata de supravieţuire de 10 ani nu se aplică femeilor care s-au operat de 2 ori la acelaşi sân pentru carcinom ductal in situ, în schimb sare de 10 ani în cazul femeilor care de la început au apelat la mastectomie. |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu